Psalmii, Capitolul 64

• Către mai marele cântăreţilor.

  1  
  Ascultă-mi glasul, Dumnezeule, când gem! Ocroteşte-mi viaţa împotriva vrăjmaşului de care mă tem!


• 2  
  Păzeşte-mă de uneltirile celor răi, de ceata gălăgioasă a oamenilor nelegiuiţi!


• 3  
  Ei îşi ascut limba ca o sabie, îşi aruncă vorbele lor amare ca nişte săgeţi,


• 4  
  ca să tragă în ascuns asupra celui nevinovat: trag asupra lui pe neaşteptate, fără nicio frică.


• 5  
  Ei se îmbărbătează în răutatea lor, se sfătuiesc împreună ca să întindă curse şi zic: „Cine ne va vedea?”


• 6  
  Pun la cale nelegiuiri şi zic: „Iată-ne gata, planul este făcut!” O prăpastie este lăuntrul şi inima fiecăruia!


• 7  
  Dar Dumnezeu aruncă săgeţi împotriva lor: deodată, iată-i loviţi.


• 8  
  Limba lor le-a pricinuit căderea; şi toţi cei ce-i văd clatină din cap.


• 9  
  Toţi oamenii sunt cuprinşi de frică şi mărturisesc: „Iată ce a făcut Dumnezeu”, şi recunosc că aceasta este lucrarea Lui!


• 10  
  Cel neprihănit se bucură în Domnul şi în El îşi caută scăparea; toţi cei cu inima fără prihană se laudă că sunt fericiţi.