Psalmii, Capitolul 41

• Către mai marele cântăreţilor.

  1  
  Ferice de cel ce îngrijeşte de cel sărac! Căci în ziua nenorocirii Domnul îl izbăveşte;


• 2  
  Domnul îl păzeşte şi-l ţine în viaţă. El este fericit pe pământ, şi nu-l laşi la bunul plac al vrăjmaşilor lui.


• 3  
  Domnul îl sprijină, când este pe patul de suferinţă: îi uşurezi durerile în toate bolile lui.


• 4  
  Eu zic: „Doamne, ai milă de mine! Vindecă-mi sufletul! Căci am păcătuit împotriva Ta.”


• 5  
  Vrăjmaşii mei zic cu răutate despre mine: „Când va muri? Când îi va pieri numele?”


• 6  
  Dacă vine cineva să mă vadă, vorbeşte neadevăruri, strânge temeiuri ca să mă vorbească de rău; şi, când pleacă, mă vorbeşte de rău pe afară.


• 7  
  Toţi vrăjmaşii mei şoptesc între ei împotriva mea şi cred că nenorocirea mea îmi va aduce pieirea.


• 8  
  „Este atins rău de tot – zic ei – iată-l culcat, n-are să se mai scoale!”


• 9  
  Chiar şi acela cu care trăiam în pace, în care îmi puneam încrederea şi care mânca din pâinea mea, ridică şi el călcâiul împotriva mea.


• 10  
  Dar Tu, Doamne, ai milă de mine şi ridică-mă, ca să le răsplătesc cum li se cuvine.


• 11  
  Prin aceasta voi cunoaşte că mă iubeşti, dacă nu mă va birui vrăjmaşul meu.


• 12  
  Tu m-ai sprijinit, din pricina neprihănirii mele, şi m-ai aşezat pe vecie înaintea Ta.


• 13  
  Binecuvântat să fie Domnul Dumnezeul lui Israel, din veşnicie în veşnicie! Amin! Amin!