Proverbele, Capitolul 28

• 1  
  Cel rău fuge fără să fie urmărit, dar cel neprihănit îndrăzneşte ca un leu tânăr. –


• 2  
  Când este răscoală într-o ţară, sunt mulţi capi, dar cu un om priceput şi încercat, domnia dăinuie. –


• 3  
  Un om sărac care apasă pe cei obijduiţi este ca o rupere de nori care aduce lipsă de pâine. –


• 4  
  Cei ce părăsesc Legea laudă pe cel rău, dar cei ce păzesc Legea se mânie pe el. –


• 5  
  Oamenii dedaţi la rău nu înţeleg ce este drept, dar cei ce caută pe Domnul înţeleg totul. –


• 6  
  Mai mult preţuieşte săracul care umblă în neprihănirea lui, decât bogatul care umblă pe căi sucite. –


• 7  
  Cel ce păzeşte Legea este un fiu priceput, dar cel ce umblă cu cei desfrânaţi face ruşine tatălui său. –


• 8  
  Cine îşi înmulţeşte avuţiile prin dobândă şi camătă le strânge pentru cel ce are milă de săraci. –


• 9  
  Dacă cineva îşi întoarce urechea ca să n-asculte Legea, chiar şi rugăciunea lui este o scârbă. –


• 10  
  Cine rătăceşte pe oamenii fără prihană pe calea cea rea cade în groapa pe care a săpat-o, dar oamenii fără prihană moştenesc fericirea. –


• 11  
  Omul bogat se crede înţelept, dar săracul care este priceput îl cercetează. –


• 12  
  Când biruie cei neprihăniţi, este o mare slavă, dar când se înalţă cei răi, fiecare se ascunde. –


• 13  
  Cine îşi ascunde fărădelegile nu propăşeşte, dar cine le mărturiseşte şi se lasă de ele capătă îndurare. –


• 14  
  Ferice de omul care se teme necontenit, dar cel ce-şi împietreşte inima cade în nenorocire. –


• 15  
  Ca un leu care răcneşte şi ca un urs flămând, aşa este cel rău care stăpâneşte peste un popor sărac. –


• 16  
  Un voievod fără pricepere îşi înmulţeşte faptele de asuprire, dar cel ce urăşte lăcomia îşi lungeşte zilele. –


• 17  
  Un om al cărui cuget este încărcat cu sângele altuia, fuge până la groapă: nimeni să nu-l oprească. –


• 18  
  Cine umblă în neprihănire găseşte mântuirea, dar cine umblă pe două căi strâmbe cade într-o groapă. –


• 19  
  Cine îşi lucrează câmpul are belşug de pâine, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belşug de sărăcie. –


• 20  
  Un om credincios este năpădit de binecuvântări, dar cel ce vrea să se îmbogăţească repede nu rămâne nepedepsit. –


• 21  
  Nu este bine să cauţi la faţa oamenilor; chiar pentru o bucată de pâine poate un om să se dedea la păcat. –


• 22  
  Un om pizmaş se grăbeşte să se îmbogăţească, şi nu ştie că lipsa va veni peste el. –


• 23  
  Cine mustră pe alţii găseşte mai multă bunăvoinţă pe urmă, decât cel cu limba linguşitoare. –


• 24  
  Cine fură pe tatăl său şi pe mama sa şi zice că nu este un păcat, este tovarăş cu nimicitorul. –


• 25  
  Cel lacom stârneşte certuri, dar cel ce se încrede în Domnul este săturat din belşug. –


• 26  
  Cine se încrede în inima lui este un nebun, dar cine umblă în înţelepciune va fi mântuit. –


• 27  
  Cine dă săracului nu duce lipsă, dar cine închide ochii este încărcat cu blesteme. –


• 28  
  Când se înalţă cei răi, fiecare se ascunde, dar când pier ei, cei buni se înmulţesc. –