Luca, Capitolul 4

• Ispitirea lui Isus Hristos.

  1  
  Isus, plin de Duhul Sfânt, S-a întors de la Iordan şi a fost dus de Duhul în pustiu,


• 2  
  unde a fost ispitit de diavolul timp de patruzeci de zile. N-a mâncat nimic în zilele acelea; şi, după ce au trecut acele zile, a flămânzit.


• 3  
  Diavolul I-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, porunceşte pietrei acesteia să se facă pâine.”


• 4  
  Isus i-a răspuns: „Este scris: „Omul nu va trăi numai cu pâine, ci cu orice cuvânt care iese din gura lui Dumnezeu.”


• 5  
  Diavolul L-a suit pe un munte înalt, I-a arătat într-o clipă toate împărăţiile pământului


• 6  
  şi I-a zis: „Ţie Îţi voi da toată stăpânirea şi slava acestor împărăţii; căci mie îmi este dată şi o dau oricui voiesc.


• 7  
  Dacă, dar, Te vei închina înaintea mea, toată va fi a Ta.”


• 8  
  Drept răspuns, Isus i-a zis: „Înapoia Mea, Satano! Este scris: „Să te închini Domnului Dumnezeului tău şi numai Lui să-I slujeşti.”


• 9  
  Diavolul L-a dus apoi în Ierusalim, L-a aşezat pe streaşina acoperişului Templului şi I-a zis: „Dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te jos de aici;


• 10  
  căci este scris: „El va porunci îngerilor Lui să Te păzească”;


• 11  
  şi: „ei Te vor lua pe mâini, ca nu cumva să Te loveşti cu piciorul de vreo piatră.”


• 12  
  Isus i-a răspuns: „S-a spus: „Să nu ispiteşti pe Domnul Dumnezeul tău.”


• 13  
  După ce L-a ispitit în toate felurile, diavolul a plecat de la El, până la o vreme.



• Isus în Galilea.

  14  
  Isus, plin de puterea Duhului, S-a întors în Galileea şi I s-a dus vestea în tot ţinutul dimprejur.


• 15  
  El învăţa pe oameni în sinagogile lor şi era slăvit de toţi.



• Isus propovăduieşte la Nazaret.

  16  
  A venit în Nazaret, unde fusese crescut; şi, după obiceiul Său, în ziua Sabatului a intrat în sinagogă. S-a sculat să citească,


• 17  
  şi I s-a dat cartea prorocului Isaia. Când a deschis-o, a dat peste locul unde era scris:


• 18  
  „Duhul Domnului este peste Mine, pentru că M-a uns să vestesc săracilor Evanghelia; M-a trimis să tămăduiesc pe cei cu inima zdrobită, să propovăduiesc robilor de război slobozirea, şi orbilor căpătarea vederii; să dau drumul celor apăsaţi


• 19  
  şi să vestesc anul de îndurare al Domnului.”


• 20  
  În urmă, a închis cartea, a dat-o înapoi îngrijitorului şi a şezut jos. Toţi cei ce se aflau în sinagogă aveau privirile pironite spre El.


• 21  
  Atunci a început să le spună: „Astăzi s-au împlinit cuvintele acestea din Scriptură pe care le-aţi auzit.”


• 22  
  Şi toţi Îl vorbeau de bine, se mirau de cuvintele pline de har care ieşeau din gura Lui şi ziceau: „Oare nu este acesta feciorul lui Iosif?”


• 23  
  Isus le-a zis: „Fără îndoială, Îmi veţi spune zicala aceea: „Doctore, vindecă-te pe tine însuţi”; şi Îmi veţi zice: „Fă şi aici, în patria Ta, tot ce am auzit că ai făcut în Capernaum.”


• 24  
  „Dar”, a adăugat El, „adevărat vă spun că niciun proroc nu este primit bine în patria lui.


• 25  
  Ba încă, adevărat vă spun că, pe vremea lui Ilie, când a fost încuiat cerul să nu dea ploaie trei ani şi şase luni şi când a venit o foamete mare peste toată ţara, erau multe văduve în Israel;


• 26  
  şi totuşi Ilie n-a fost trimis la niciuna din ele, afară de o văduvă din Sarepta Sidonului.


• 27  
  Şi mulţi leproşi erau în Israel, pe vremea prorocului Elisei; şi totuşi niciunul din ei n-a fost curăţat, afară de Naaman, sirianul.”


• 28  
  Toţi cei din sinagogă, când au auzit aceste lucruri, s-au umplut de mânie.


• 29  
  Şi s-au sculat, L-au scos afară din cetate şi L-au dus până în sprânceana muntelui pe care era zidită cetatea lor, ca să-L arunce jos în prăpastie.


• 30  
  Dar Isus a trecut prin mijlocul lor şi a plecat de acolo.



• Vindecarea unui îndrăcit în Capernaum.

  31  
  S-a coborât în Capernaum, cetate din Galileea, şi acolo învăţa pe oameni în ziua Sabatului.


• 32  
  Ei erau uimiţi de învăţătura Lui, pentru că vorbea cu putere.


• 33  
  În sinagogă se afla un om care avea un duh de drac necurat şi care a strigat cu glas tare:


• 34  
  „Ah! Ce avem noi a face cu Tine, Isuse din Nazaret? Ai venit să ne prăpădeşti? Te ştiu cine eşti: Sfântul lui Dumnezeu.”


• 35  
  Isus l-a certat şi i-a zis: „Taci şi ieşi afară din omul acesta!” Şi dracul, după ce l-a trântit jos, în mijlocul adunării, a ieşit afară din el, fără să-i facă vreun rău.


• 36  
  Toţi au fost cuprinşi de spaimă şi ziceau unii către alţii: „Ce înseamnă lucrul acesta? El porunceşte cu stăpânire şi cu putere duhurilor necurate, şi ele ies afară!”


• 37  
  Şi I s-a dus vestea în toate împrejurimile.



• Vindecarea soacrei lui Simon.

  38  
  După ce a ieşit din sinagogă, a intrat în casa lui Simon. Soacra lui Simon era prinsă de friguri mari, şi L-au rugat pentru ea.


• 39  
  El S-a plecat spre ea, a certat frigurile şi au lăsat-o frigurile. Ea s-a sculat îndată şi a început să le slujească.



• Vindecarea mai multor bolnavi.

  40  
  La asfinţitul soarelui, toţi cei ce aveau bolnavi atinşi de felurite boli, îi aduceau la El. El Îşi punea mâinile peste fiecare din ei şi-i vindeca.


• 41  
  Din mulţi ieşeau şi draci care strigau şi ziceau: „Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu.” Dar El îi mustra şi nu-i lăsa să vorbească, pentru că ştiau că El este Hristosul.


• 42  
  Când s-a crăpat de ziuă, Isus a ieşit şi S-a dus într-un loc pustiu. Noroadele au început să-L caute în toate părţile şi au ajuns până la El: voiau să-L oprească să nu plece de la ei.


• 43  
  Dar El le-a zis: „Trebuie să vestesc Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu şi în alte cetăţi; fiindcă pentru aceasta am fost trimis.”


• 44  
  Şi propovăduia în sinagogile Galileii.