Ziua a 23-a din 30 de zile de rugăciune: Poporul Fulbe din Ghana

African Cei aproximativ 300.000 musulmani din Ghana, auto-intitulaţi Fulbe, sunt cunoscuţi ca grupul etnic Fulani. Numărul acestora nu se cunoaşte cu exactitate, deoarece comunitatea lor este una nomadă, de păstori care se află într-o continuă călătorie, deoarece se mută periodic cu cirezile lor. Vitele, prin laptele lor, le asigură principalele surse de alimentaţie şi îngrăşământ pentru gospodăriile indigenilor. Viziunea generală a fulanilor despre lume e condensată în termenul pulaaku, care se defineşte fiind „conduita şi comportamentul corect al unui fulani” sau reguli şi reglementări pe care le acceptă ca fiind specifice pentru poporul Fulbe. Un fulani bine crescut este răbdător, înţelept, modest, respectuos şi rezervat. Căsătoria şi ceremonialul numirii unui nou-născut sunt printre cele mai îndrăgite sărbători în comunitatea Fulani. Nou-născuţii sunt ţinuţi timp de şapte zile într-o încăpere separată, iar în a opta zi are loc ceremonialul numelui. Tot în cea de-a opta zi aceştia sunt circumcisi. Deseori copiii sunt logodiţi încă de mici, cu mult înainte de a ajunge la vârsta căsătoriei. Dificultăţile prin care trece grupul etnic Fulbe sunt numeroase, însă cea mai grea provocare este conflictul peren cu fermierii indigeni. Taxele pentru pământ şi apă duc de multe ori la distrugerea proprietăţilor şi la pierderi de vieţi omeneşti. Mulţi dintre ei trăiesc în sărăcie şi lucrează ca văcari pentru posesorii cirezilor. Localnicii speră la un viitor mai bun pentru copiii lor, astfel încât aceştia să-şi depăşească condiţia socială. Mulţi copii fulbe nu merg la şcoală şi mulţi suferă de malnutriţie şi au şanse mici de a deveni orice altceva în afară de văcari. NE RUGĂM Pentru o convieţuire în pace a poporului fulbe cu fermierii indigeni şi ca aceştia din urmă să împartă din resursele lor cu fulanii. Ne rugăm ca tinerii fulbe să aibă oportunităţi de a-şi asigura un viitor mai sigur şi mai fericit. Ne rugăm ca Biserica din Ghana să ajungă la inimile fulanilor cu iubire şi compasiune, fiind pentru ei o binecuvântare şi arătându-le în acest mod dragostea lui Hristos.