Victorie asupra fricii

Black Bart, cel care a jefuit 29 de diligențe ale întreprinderii Wells Fargo între anii 1875 și 1883, a reușit să provoace frică victimelor sale. Bart avea un comportament dur și aprindea teamă în interiorul oricinui se afla în preajma unei diligențe a Wells Fargo în timpul unui jaf. Bart s-a folosit de frica victimelor lui, atragăgându-le atenția asupra circumstanțelor în care se află. El știa, că trebuia numai să le distragă atenția victimelor de la ceea ce era adevărat, pentru a avea succes în jafurile lui și pentru a scăpa. Din cronicile celor 29 de jafuri ale sale, aflăm că Black Bart nu a tras niciodată cu arma și nu a luat nici un ostatic. Mă întreb dacă victimele jafurilor sale ar fi fost la fel de înfricoșate, dacă s-ar fi concentrat pe acest adevăr. Ca și Black Bart, Satana folosește frica, ca un instrument pentru a ne distrage atenția de la ceea ce este adevărat. Satana știe cine suntem în Cristos, și acest lucru este evidențat de încercările lui de a ne face se ne supunem fricii. Atunci când suntem pe deplin conștienți de adevărul despre cine suntem în Cristos, nu ne vom teme. Singurul lucru pe care Satana îl poate face este acela de a ne distrage atenția de la acest adevăr. El încearcă să ne redirecționeze focalizarea de la bogățiile noastre în Cristos, la circumstanțele noastre aparent înspăimântătoare. Satana știe că nu ne poate jefui de bogățiile noastre în Cristos, așa că nu are altă posibilitate decât să ne facă să pierdem din vedere tot ceea ce avem și tot ceea ce suntem în Cristos. Deși poate nu conștientizăm acest lucru mereu, Dumnezeu continuă să Își arate credincioșia față de noi. Amintește-ți când armata siriană a înconjurat tabăra israeliților (2 Împărați 6:15-17). Slujitorul lui Elisei a venit înfricoșat de vestea descurajatoare. Cu toate acestea, Elisei l-a încurajat. El i-a răspuns: „Nu te teme, căci mai mulţi sunt cei cu noi decât cei cu ei.” 2 Împărați 6:16 Elisei s-a rugat și imediat ochii slujitorului s-au deschis și acesta a putut vedea toate dealurile din jur acoperite cu cai și care de foc. Adevărul era acela că Dumnezeu le oferise israeliților protecție mai mult decât suficientă față de sirieni. Ochii lui Elisei erau focalizați asupra a ceea ce era adevărat, în timp ce privirea slujitorului său a fost distrasă de inamicul care îi inconjura. Dacă slujitorul ar fi văzut armata lui Dumnezeu de la început, nu i-ar fi permis inamicului să îl distragă. Deși, în Cristos sunt mai mult decât biruitor (Romani 8:37), uneori, le permit circumstanțelor intimidante să mă distragă de la acest adevăr și mă supun fricii. Așa cum valurile turbulente ale mării l-au distras pe Petru de la chemarea pe care i-a făcut-o Isus de a merge pe apă, atunci când mă concentrez asupra valurilor din viața mea, asupra sentimentului copleșitor de neajutorare, refuz șansa de a face imposibilul prin Cristos. La fel ca și Petru, atunci când îmi îndrept privirea asupra lui Isus, mă pot ridica cu încredere deasupra temerilor mele și în mod miraculos, pășesc spre Isus, prin credință, deasupra lucrurilor care anterior reprezentau temerile mele. Peste tot în Biblie, Dumnezeu le spune oamenilor să nu se teamă. Deși simțim că acest lucru este mai ușor de zis decât de făcut, nu este o coincidență faptul că atunci când adunăm toate locurile în Scriptură unde este scris acest lucru, găsim 365 de apariții – una pentru fiecare zi a anului. Poate că acesta este modul lui Dumnezeu de a ne spune că nu avem în nici una din zilele prin care trecem vreun motiv valid să ne temem. Fie ca credința noastră în Isus să strălucească atât de luminos încât să stingă în noi toate temerile rele, astfel ca cei care nu îl cunosc pe Isus să se mire de îndrăzneala pe care o avem și să cunoască, la fel ca după mărturia curajoasă a lui Petru și a lui Ioan, că și noi am fost împreună cu Isus (Fapte 4:5-13). Sursa: Brooke Espinoza | CBN Devotions