Refugiu pentru fugari

Șerpi, insecte, muște și spini, în Marea Mlaștină Dismal. Acum este un refugiu pentru animalele sălbatice, însă cu ani în urmă, a fost un alt fel de refugiu. Cine s-a ascuns acolo? Charlene Aaron de la CBN are mai multe detalii.

Charlene Aaron: Marea Mlaștină Dismal se întindea cândva pe un teren de 400.000 de hectare între nord-estul Carolinei de Nord și sud-estul Virginiei. Între 1620 și Războiul Civil a servit drept refugiu prosper pentru sclavii fugari care au ales să locuiască aici în libertate, indiferent de condiții.

Chris Lowie: Aici trăiesc șerpi veninoși, insecte care înțeapă, muște și zona e bogată în plante, fiind un refugiu ideal pentru animale sălbatice, dar nu și pentru oameni.

Charlene Aaron: 50.000 de sclavi fugari, acesta fiind un termen indigen, s-au așezat aici pe dealurile mici numite insule mezice. Chris Lowe este directorul Refugiului Național de Animale Sălbatice din mlaștina din Suffolk,Virginia.

Chris Lowie: Este uimitor faptul că sclavii au fugit ca să locuiască în mlaștină, unde condițiile de trai erau mai bune pentru ei decât în sclavie. În ziua de azi acest fapt este greu de înțeles.

Charlene Aaron: Ei au înființat comunități ascunse în aceste zone pline cu copaci și mlaștini, au construit căsuțe și au cultivat porțiuni mici de pământ. Potrivit cercetătorilor, foștii sclavi au vânat căprioare, curcan sălbatic și alte animale sălbatice și au învățat să vâneze de la amerindieni care și ei, la rândul lor, s-au refugiat în această zonă. Fugarii au depus eforturi serioase pentru a ține în secret locația așezării lor deoarece s-au temut că vor fi prinși de proprietarii de sclavi. Dr. Dan Sayers, un arheolog de la Universitatea Americană, a studiat Insulele Maroons timp de mai bine de zece ani.

Dr. Dan Sayers: Am început să descopăr, în mijlocul mlaștinii, în aceste case mari și vechi, urme de om, cuptoare și alte obiecte și am înțeles că era un loc activ. Majoritatea, nu chiar toate, dar majoritatea artefactelor sunt din piatră, din nisip ars și lut.

Charlene Aaron: Potrivit lui Sayers el a făcut o descoperire importantă.

Dr. Dan Sayers: E vorba de bucăți mici de sticlă, de câteva pipe din lut, fragmente de fier sau alte metale sau bucăți mici, câteva cuie, cartușe din plumb, bucăți de cremene. Aceste artefacte ar fi suficiente pentru a simți și pentru a ști că aceasta a fost o perioadă istorică.

Charlene Aaron: Un descendent al unui sclav care a ajutat la construirea Marii Mlaștini Dismal, Eric Sheppard împărtășește cu noi legătura sa directă cu această parte a istoriei.

Eric Sheppard: Am aflat despre povestea sclavilor care au fugit de pe plantații și au mers să trăiască în mlaștină din povestirea strămoșului meu Moses Grandycare a fost barcagiu.

Charlene Aaron: Grandy a învățat să navigheze pe canalele mlaștinii pe măsură ce comerțul s-a extins în zonă. El și alți sclavi au săpat canalul și multe diguri cu mâna.

Chris Lowie: Da, munca slcavilor și-a pus amprenta pe modul în care arată mlaștina în prezent.

Charlene Aaron: După ce a reușit să-și cumpere libertatea, Grandy și-a spus povesta, a vorbit despre viața sa de sclav și despre munca în mlaștină. Nu a vorbit niciodată de interacțiunea cu sclavii, care au fugit și au locuit în zonele ascunse ale mlaștinii.

Eric Sheppard: În timp ce și-a spus povestea, el a trebuit să fie atent, să protejeze oamenii, să nu dezvăluie totul.

Charlene Aaron: În timp ce mulți au rămas să locuiască în mlaștină, pentru alții mlaștina a fost doar un punct de oprire în drum spre nord, ca parte a rutei secrete.

Eric Sheppard: Mlaștina Dismal a fost un refugiu. A fost un loc ideal pentru activitatea rutei secrete. Ai fi putut să îți imaginezi în Louisiana? Dacă ai fi ajuns la Mlaștina Dismal, ai fi fost aproape de libertate.

Charlene Aaron: Refugiul a devenit un loc important în rețeaua rutei secrete pentru libertate. Fugarii au preferat să fie liberi în mlaștină decât să trăiască în captivitate.

Eric Sheppard: El ne povestește cât de groaznică a fost sclavia, așa-i? Să nu uităm de rasism și de supremația albă.

Charlene Aaron: Când sclavia a fost abolită în 1863, localnici au putut să părăsească zonele ascunse ale mlaștinii, să se mute în comunitățile învecinate, o perioadă pe care Sheppard o compară cu povestirea biblică a eliberării Israelului din robie.

Eric Sheppard: Cum i-a eliberat Dumnezeu? Cine poate explica asta? Există o singură explicație, Dumnezeu este acelaşi ieri şi azi şi în veci!

Știre difuzată în cadrul emisiunii „Mapamond Creștin” 868, difuzată la Alfa Omega TV în martie 2021. Click pentru alte știri și reportaje creștine: https://alfaomega.tv/stiri

Urmărește acum cele mai noi știri și reportaje creștine accesând pe pagina noastră de facebook: @StirileAlfaOmega! https://facebook.com/StirileAlfaOmega