Meditația Zilei cu Sorin Cigher – Ziua #59: Cineva care nu pierde niciodată… lupta
An illustration from a mid-19th century copy of Grand Catechisme des Familles (Christian Doctrine for Families). (Photo by Stefano Bianchetti/Corbis via Getty Images)
1 Samuel 17: 12-58
Când ai învățat cum să te echipezi și când știi pe cine ai în spatele tău, nu îți este teamă de uriașii din fața ta. David a fost un copil cu o față senină, chip angelic, curajos și dintre toți copiii lui Isai, el s-a dovedit a avea un caracter cu totul special.
S-a instruit bine la turma de oi, în compania mielușeilor și a oilor, privind la frumusețea câmpiilor verzi, la râurile cu apa rece curgătoare, venindu-i ușor inspirația să scrie psalmi (cel mai bun loc de instruire și inspirație, în natură!) Din când în când, liniștea este întreruptă de un animal sălbatic care îi atacă turma, dar rezolvă imediat problema și turmele lui sunt în siguranță. De mic a învățat să-și ocrotească oile și să se aplece spre cele care sunt mai neputincioase. De atunci a fost învățat cu o viața liniștită, oferită de natură, dar și cu viața dură, pregătită de dușmani. A știut cum este să fii pe vârful muntelui, dar și cum este să cobori în valea fără speranță. Și pe munte și în vale și-a pus toată nădejdea în Păstorul lui.
Pe David îl definește curajul. Un curaj al inocentului care nu se gândește la cursele care i s-ar putea întinde, ci la rezolvarea rapidă a neprevăzutelor. David este omul soluțiilor! Din copilărie învață să fie un lider după care să meargă mai întâi oile, apoi poporul.
Într-o zi, deranjat de teama compatrioților săi, intrigat de limbajul păgân, de insultele aduse Domnului, își ia inima în dinți și praștia de copil în buzunar și pleacă la luptă. Nu este o joacă de copil, ci un adevărat război! Când i se oferă improvizații regești, nu le acceptă, merge înainte cu ce știe mai bine, cu armele lui. Nu copiază pe nimeni, este original. Atunci când curajul lui este suspectat de către cei mai apropiați, el nu se intimidează, ci merge înainte! Când uriașul Goliat îl tratează cu dispreț, el, David, îl privește în ochi, pentru că nu va dura mult și acei ochi nu se vor mai deschide niciodată! Fizic, omenește era imposbil să câștige lupta, dar David niciodată nu merge de unul singur, îl are în spatele lui pe atotputernicul Dumnezeu. Face aluzie la experiențele de pe câmpul de pășunat, atunci când animalele sălbatice i-au dat târcoale și a avut succes, nu pentru că a fost grozav, ci pentru că nu era singur. Nu s-a bazat pe puterea lui sau priceperea de copil, ci pe ajutorul de sus. David este antrenat să nu piardă niciodată lupta, așa cum procedează orice viteaz: gândește departe și își urmărește obiectivul!
Frații lui l-au ironizat, insultat, nu s-a așteptat să fie susținut de frații lui (nici tu nu te aștepta, nu te vor susține, vor dispărea când ai cea mai mare nevoie de ei, te vor dezamăgi când îți pui cea mai mare încredere în ei) și s-a dus la luptă, însoțit de Cineva care nu pierde niciodată! Din trei mișcări și o singură lovitură, cel de nedoborât, cel de neclintit a fost la pământ! Goliat, fiorosul dușman a pierdut lupta cu viața! Da, așa se întâmplă când te iei la luptă cu Dumnezeu; i-a ajuns lui Goliat cât de mult s-a considerat un zeu pe pământ. A trebuit să primească lecția: că există doar un singur Dumnezeu cu care nu trebuie să te lupți pentru că întotdeauna pierzi. Dacă de bună voie nu a vrut să îngenuncheze, atunci a fost îngenuncheat forțat!
Incidentul acesta surprinzător a adus multă bucurie oamenilor triști, dar și multă tristețe oamenilor îngâmfați. Mascota lor a dispărut! David devine eroul din vale, dar îl știe și cerul ca: om după inima lui Dumnezeu! Cred că Dumnezeu s-a lăudat cu David în cer!
Un copil de la țară, care își paște puținele oi, ajunge să fie în toate discuțiile de pe stradă, în toată presa naționala și internațională, în cântecele oamenilor, în discuțiile copiilor, reușita viteazului cu păr bălai fiind pomenită de toți.
Lupta a fost câștigată pentru că nu a fost singur! Chiar dacă sunt amenințări în viață, chiar dată sunt mulți goaliați care ne așteaptă în vale, pe munte, la colț, în birou… considerându-se niște zei locali, nu uita, există un Dumnezeu mai mare ca toți! Du-te cu El la luptă și vei câștiga întotdeauna! Te vei întoarce cu trofelul în mână!
Cigher Sorin,
12 mai 2020
Pastorul Bisericii Baptiste Sion din Sibiu