Mângâiere personală în mijlocul suferinței
Text biblic: Plângerile lui Ieremia 3 : 21 – 33 Cartea Plângerile lui Ieremia reprezintă un strigăt de durere al omului lui Dumnezeu. Este o carte a lacrimilor, o carte a durerii pe care omul lui Dumnezeu o simte nu doar pentru el, ci și pentru poporul lui, pentru dezastrul spiritual în care a ajuns Ierusalimul. Ieremia se identifică în nenumărate rânduri cu Iov atât în suferință, cât și în limbaj. El își mărturisește propria suferință și descrie propriile traume. În versetele 3, 4 și 13 spune: „Numai împotriva mea Îşi întinde şi Îşi întoarce mâna, toată ziua. Mi-a prăpădit carnea şi pielea şi mi-a zdrobit oasele. În rinichi mi-a înfipt săgeţile din tolba Lui.” Apoi vorbește despre suferințele sufletești și spune: „M-a săturat de amărăciune, m-a îmbătat cu pelin.Mi-ai luat pacea, şi nu mai cunosc fericirea.” (3 : 15, 17) În ultimul rând, de la versetul 18 la versetul 20, descrie singurătatea prin care a trecut: „S-a dus puterea mea de viaţă şi nu mai am nicio nădejde în Domnul.”Gândeşte-Te la necazul şi suferinţa mea, la pelin şi la otravă! Când îşi aduce aminte sufletul meu de ele, este mâhnit în mine.” Ieremia a primit o grămadă de promisiuni de care acesta era conștient, dar care parcă au înghețat sau au fost risipite de atmosfera macabră în care trăia: venirea lui Necadnețar la tron, cucerirea Țării lui Iuda, distrugerea Ierusalimului și luarea în robie a poporului. Dar, în capitolul 3, de la versetul 21, tonul lui Ieremia se schimbă și devine mult mai pozitiv. Omul care nu demult spunea că viața lui se sfârșește, vine acum și recunoaște un motiv care aduce multă mângâiere în acest caz, și anume că nădejdea lui în Domnul nu este zadarnică. Are trei argumente pentru această nădejde, trei argumente care sunt stâlpi ai vieții spirituale a poporului lui Dumnezeu din toate timpurile. 1. Dumnezeu încă oferă har „Iată ce mai gândesc în inima mea şi iată ce mă face să mai trag nădejde: bunătăţile Domnului nu s-au sfârşit, îndurările Lui nu sunt la capăt ci se înnoiesc în fiecare dimineaţă. Şi credincioşia Ta este atât de mare” (v. 21, 22, 23) Un argument foarte puternic în momente de necaz, în momente de mare suferință, care l-a ajutat pe Ieremia să-și ducă până la capăt credința, este că Dumnezeu încă oferă har. Dumnezeu este Același. Dumnezeu nu se schimbă, chiar dacă situațiile și circumstanțele se schimbă. Ieremia a știut că Dumnezeu îi va ajuta, îi va izbăvi și îi va ridica. Totuși, Ieremia scoate în evidență câteva condiții pe care, însă, poporul nu le-a luat în seamă: - Poporul trebuia să persevereze în nădejde – să creadă în Dumnezeu chiar și în momentele grele - Poporul trebuia să Îl caute pe Dumnezeu – lucru pe care ei nu l-au făcut. Acestea erau condiții foarte importante ca ei să se bucure de har. 2. Dumnezeu poate ajuta Al doilea argument al nădejdii nezdruncinate a lui Ieremia în Dumnezeu este prezentat în versetul 26, și anume că Dumnezeu poate să ajute. „Bine este să aştepţi în tăcere ajutorul Domnului.” Ieremia a înțeles că Dumnezeu, chiar în momentele acelea critice, chiar în momentele acelea grele, poate să ofere ajutor. Știți care este problema la noi atunci când e vorba de ajutorul lui Dumnezeu? Ne lăsăm foarte repede furați de factorul timp. Când e vorba de ajutor, parcă nu mai avem răbdare și nu lăsăm ca Dumnezeu să-Și împlinească voia și planul Său până la momentul când El ne va da ajutorul. Atunci, de multe ori, firea noastră parcă se revoltă împotriva lui Dumnezeu și avem o rebeliune tăcută, avem gânduri pe care I le adresăm lui Dumnezeu, dar nu cu voce tare. Ne întrebăm de ce trebuie să trecem pe aici. Psalmistul spune în Psalmul 121, „Îmi ridic ochii spre munţi… De unde-mi va veni ajutorul?” De multe ori ne uităm la munții aceștia de probleme pe care îi avem în față, fie boală, fie șomaj, fie lipsuri - munți pe care noi singuri nu îi putem muta. Dar psalmistul spune că, după ce privește la munți, se gândește că dincolo de ei există Cineva care poate să ajute. Isus ne călăuzește, ne poartă și ne ajută. Ar trebui să așteptăm și să ne uităm unde trebuie, nu să așteptăm ajutor de la oameni. 3. Dumnezeu are întotdeauna un plan special cu fiecare om Al treilea argument al nădejdii este că Dumnezeu, atunci când îngăduie ca omul să treacă prin necaz, are întotdeauna un plan special cu om. Ieremia prezintă câteva lucruri ale planului lui Dumnezeu: a) Omul să primească acest plan al lui Dumnezeu din tinerețea lui – „să poarte un jug” „Este bine pentru om să poarte un jug în tinereţea lui. Să stea singur şi să tacă, pentru că Domnul i l-a pus pe grumaz” (v, 27, 28) În Matei 11 : 29, Domnul Isus spune așa de frumos acolo: „Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre.” Să accepți lucrarea lui Dumnezeu din tinerețe înseamnă să accepți planul lui Dumnezeu în viața ta. Să accepți învățătura Domnului Isus Hristos înseamnă să te supui acestui plan. În Ieremia 29 : 11 scrie: „Căci Eu ştiu gândurile pe care le am cu privire la voi, zice Domnul, gânduri de pace, şi nu de nenorocire, ca să vă dau un viitor şi o nădejde.” Dumnezeu parcă le garantează acest plan. Beneficiul care vine din acceptarea acestui plan este imens. Dacă accepți planul lui Dumnezeu chiar și când treci prin suferințe, vei avea pace cu Dumnezeu și vei avea belșug spiritual, dar și belșug în nevoile de zi cu zi. b) Omul să nu judece planul lui Dumnezeu Versetele 28 și 29: „Să stea singur şi să tacă, pentru că Domnul i l-a pus pe grumaz; să-şi umple gura cu ţărână şi să nu-şi piardă nădejdea” Să nu judecăm planul lui Dumnezeu și să nu ne luptăm cu Dumnezeu. Atâția oameni fac acest lucru de ani de zile și nu-L lasă pe Dumnezeu să le binecuvinteze viața și să le-o schimbe. Dumnezeu are un plan așa de frumos cu noi, să nu judecăm acest plan dacă ni se pare prea grea sau nedreaptă situația prin care trecem acum. c) Omul trebuie să se smerească „să dea obrazul celui ce-l loveşte şi să se sature de ocări. Căci Domnul nu leapădă pentru totdeauna.” Să ne smerim sub mâna tare a lui Dumnezeu ca la vremea potrivită El să ne înalțe. În planul lui Dumnezeu mai primim și palme, mai primim și cuvinte care sunt neplăcute firii noastre. Dar toate acestea lucrează la desăvârșirea noastră. Acolo unde vom primi palme, când ne vom întâlni cu Isus vom primi sărutarea Lui. El va șterge orice lacrimă. Ieremia a învățat două lecții și a vrut să le arate poporului Său: - Dumnezeu nu leapădă pentru totdeauna. Nu abandonează, chiar dacă este supărat, dar El are planul Lui de disciplinare. - Dumnezeu face rana, dar tot El o vindecă. Dumnezeu să vă binecuvinteze și să vă ajute să acceptați planul Lui special cu privire la viețile voastre. Articol inspirat din predica pastorului Marius Nica (membru al Bisericii Baptiste „Betania” Timișoara) predicată la Biserica Baptistă Germană „Harul” Timișoara, 29.09.2013