John Cooper din trupa Skillet – Despre apostazia printre tinerii lideri creștini

John Cooper, cântărețul principal al trupei rock Skillet, a răspuns la litania recentelor apostazii în rândul tinerilor lideri creștini. Într-o postare pe Facebook publicată marți, 13 august, Cooper a abordat direct motivele pe care le-a invocat compozitorul Marty Sampson de la Hillsong, pentru renunțarea la credința creștină. În aceeași postare, Cooper a evidențiat nevoia creștinilor de a rămâne ancorați într-o credință condusă de adevăr, nu într-una condusă de emoție. Iată care este textul postării: „Ok, o spun, pentru că este un subiect prea important ca să nu îl adresez. Ce se întâmplă cu creștinismul? Din ce în ce mai mulți dintre liderii sau influencerii noștri, care au fost cândva „fețe” ale credinței, cad. În același timp, rămân foarte vocali și vorbesc cu îndrăzneală despre acest lucru. În mod șocant, ei încă vor să îi influențeze pe ceilalți (în ce scop?) atunci când anunță că își părăsesc credința. Voi expune concluzia mea, apoi voi prezenta câteva răspunsuri la afirmațiile scrise de unii dintre ei. În primul rând, nu judec niciodată oamenii din afara credinței mele. Chiar dacă acei oameni urăsc religia sau creștinismul. Nu este locul meu; am mulți prieteni care nu sunt de acord cu religia mea și asta este 100% ok. Cu toate acestea, atunci când vine vorba de oameni de aceeași credință cu a mea, trebuie să existe o măsură de loialitate, prietenie și responsabilitate unul față de celălalt și față Cuvântul lui Dumnezeu. Concluzia mea pentru biserică (pentru toți creștinii): Trebuie să NE OPRIM din a face din liderii de închinare, din influenceri sau din oamenii „cool” sau „relevanți” cei mai influenți oameni din creștism. (Și da, asta include și oamenii ca mine!) Am spus de 20 de ani (și probabil unii din colegii mei au considerat că sunt prea critic), că ne avântăm spre un loc periculos, dacă biserica privește la lideri de închinare în vârstă de 20 de ani, ca fiind sursa noastră de adevăr. Avem acum o cultură bisericească care ne învață cine este Dumnezeu din cântările moderne de laudă, mai degrabă decât din învățăturile din Cuvânt. Nu este o ofensă la adresa prietenilor mei lideri de închinare (mulți care ar fi de acord cu mine), când spun că muzicienii și cântăreții sunt buni în a comunica emoții și sentimente. Noi creăm un moment pentru ca Dumnezeu să vorbească. Totuși, cântăreții nu sunt întotdeauna cei mai buni oameni pentru a scrie adevăruri și doctrină biblică solidă. Uneori suntem prea tineri, prea ignoranți față de Scriptură, prea inconștienți sau prea indiferenți cu privire la puritatea Scripturilor și la sfințenia Dumnezeului căruia îi cântăm. Te-ai gândit vreodată la disrespectul pe care I-l aducem lui Dumnezeu atunci când cântam cântece despre El care sunt neconforme cu caracterului Său? Am câteva gânduri și răspunsuri specifice la declarații făcute de influenceri din anumite biserici, care au renunțat recent la credință… În primul rând, sunt uimit că lucrul aparent cel mai important pentru acești lideri care și-au pierdut credința, este să se afirme într-un mod atât de îndrăzneț în noua lor postură. Practic ei declară: „Timp de 20 de ani am trăit și am predicat cu îndrăzneală ceva, am condus generații de oameni cu învățăturile mele și acum nu mai cred aceste lucruri… de aceea, voi afrima cu îndrăzneală că ceea ce am predicat a fost greșit, în timp ce cu îndrăzneală și curaj îi conduc pe oameni către următorul meu adevăr.” Sunt nedumerit; de ce nu se simt jenați? Stânjeniți? Rușinați, confuzi sau umiliți? De ce ești atât de dornic să continui să îi conduci pe oameni atunci când nici tu nu știi clar unde te îndrepți? Al doilea meu gând este următorul: de ce consideră oamenii că „a fi sincer” (engl. being real) acoperă o multitudine de păcate? Ca și cum cineva este curajos pur și simplu pentru că împărtășește viral fiecare gând sau loc întunecat al minții. Nu, nu este un lucru curajos. Este egoism. Care sunt ramificațiile? Ei se consideră aducătorii adevărului, spunând „obișnuiam să gândesc într-un fel și să-l practic și să-l predic, dar acum am aflat un nou adevăr și voi începe să-l practic și să-l predic.” Deci, acești lideri devin vocea pentru „adevăr” în orice etapă a vieții lor și prin orice evoluție a gândirii lor. În al treilea rând, există un fir comun de care se agață toți acești lideri sau influenceri: și anume, ei spun că „nimeni altcineva în afară de ei nu vorbește despre lucrurile REALE”. Acest lucru este pur și simplu fals. Numai ce am citit astăzi o declarație a unui lider de închinare renumit, în care scria: „Cum ar putea un Dumnezeu al dragostei să trimită oamenii în iad? Nimeni nu vorbește despre lucrul acesta.” De parcă el ar fi prima persoană care și-a pus această întrebare? Frate, nu ești atât de unic. Biserica se luptă cu astfel de întrebări de 1500 de ani. Literalmente. Toată lumea vorbește despre asta. Copiii vorbesc despre asta la școala de duminică. Există un miliard de cărți scrise pe această temă. Doar pentru că nu primești răspunsul pe care îl dorești, nu înseamnă că nu ne confruntăm cu el. Ne confruntăm cu Scriptura până când suntem transformați prin reînnoirea minții noastre. Și în ultimul rând, și cel mai șocant, chiar dacă acești influenceri își neagă credința, ei își încheie întotdeauna declarațiile cu „noua lor intuiție/noul lor adevăr”, care este practic o imitare a cuvintelor lui Isus?! Este cu adevărat ceva bizar și ironic. Ei spun: „Îmi tăgăduiesc credința, dar nu uita, este bine să iubești oamenii, să fi generos, să-i ierți pe ceilalți”. Hmmm, de ce? Aceasta nu este natura umană. Niciun copil nu se naște vreodată spunând: „Vreau să îi iubesc pe ceilalți înainte de a mă iubi pe mine însumi. Vreau să întorc celălalt obraz. Vreau să-mi dau banii la cei care sunt în nevoie”. Acestea sunt principii biblice propovăduite de un profet/preot/Rege al regilor care dorește ca noi să trăim după un standard superior, care nu este un standard pământesc, ci mai degrabă „standardul Împărăției lui Dumnezeu”. Prin urmare, dacă considerați că Isus nu este Adevărul și dacă Cuvântul lui Dumnezeu nu este absolut, atunci predicând învățăturile lui Isus, afirmați cuvintele unui nebun, al unui lunatic care a spus „Eu sunt Calea, Adevărul și Viața. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine.” El a mai spus că a fost viu înaintea lui Avraam și că a-L vedea pe El este același lucru cu a-L vedea pe Dumnezeu, pentru că El este una cu Dumnezeu. Atunci, de ce ar promova un lider creștin renegat că „generozitatea este bună”? Cum ști „ce este bine” fără învățăturile lui Isus? Ideile dvs. despre ceea ce este „bine” vor fi diferite de la an la an în funcție de experiența dvs., tendințele culturale, opinia populară, etc.? De asemenea, veți continua an de an să îi conduceți pe ceilalți în ideea dvs. despre bunătate, chiar dacă ea nu este una absolută? Mă uimește faptul că atât de mulți „creștini” doresc beneficiile Împărăției lui Dumnezeu, dar cu pretenția ca ei înșiși să fie Regele. Este timpul ca biserica să redescopere supremația Cuvântului lui Dumnezeu și să pună în valoare învățătura Cuvântului. Trebuie să valorificăm adevărul, nu sentimentul. Să punem adevărul mai presus de emoție. Pentru că ceea ce vedem că se întâmplă acum este rezultatul bisericilor care au ridicat lideri, care nu au valorificat adevărul, și care au condus o generație care, de asemenea, nu cred în supremația adevărului. Și acum acei lideri conduc încă cu mândre și influențează cu îndrăzneală oamenii TOT MAI DEPARTE de adevăr. Este de mirare că unii dintre liderii noștri creștini renunță la adevărul absolut al Bibliei și, pas cu pas, viața lor se destrăma? Ei se scufundă în mare, din ce în ce mai mult, în timp ce strigă „Am aflat acum adevărul! Urmează-mă!” Frați și surori în credință din întreaga lume, pastori, profesori, lideri de închinare, influenceri… vă implor, vă rog. În încecarea voastră de a face Evanghelia relevantă, nu mai căutați modalități creative de a modela Cuvântul lui Dumnezeu după imaginea culturii noastre prin înăbușirea adevărurilor inconveniente. Ci mai degrabă, haideți să ne ținem și mai strânși și ancorați în Cuvântului Viu al lui Dumnezeu. Căci El NU se schimbă. „Iarba se usucă, floarea cade, dar cuvântul Dumnezeului nostru rămâne în veac.” (Isaia 40:8). Sursa: Cogent Christianity