Fiicele din Kobani, femeile kurde care au înfruntat SI și au învins

Ele sunt cunoscute ca fiind femeile care au salvat orașul lor de gruparea SI. În 2014, o grupare militantă de femei kurde din orașul Kobani a imprimat statului islamic prima sa înfrângere adevărată, ajutând la evacuarea teroriștilor din nordul Siriei. După cum relatează Wendy Griffith, povestea lor este acum subiectul unei noi cărți, The Daughters of Kobani.

În 2014, Statul Islamic a măturat mare parte din Siria, preluând controlul asupra orașelor și răspândind teroare în timp ce războiul civil era în toi. În timp ce SI s-a apropiat de un oraș numit Kobani, un grup de luptătoare kurde, înarmate cu AK-47 și mult curaj, erau hotărâte să nu lase SI să preia controlul orașului lor, a caselor și familiilor lor.

Deși aveau părul împletit și unghiile vopsite, când a venit vorba de a lupta contra SI, au fost la fel de aprige ca o armată de bărbați. Ele nu doar că luptau contra SI, dar și conduceau lupta, conduceau bărbați și femei în lupta împotriva extremiștilor Statului Islamic.

În cartea sa, The Daughters of Kobani, autoarea Gayle Tzemach Lemmon ne prezintă aceste femei, între care și Azima, care trăgea cu luneta, hotărâtă să oprească SI cu orice preț. Chiar când mulți oameni credeau că orașul Kobani va rămâne necucerit, ea spunea tuturor, inclusiv, luptătorilor ei și surorii sale, care uneori o suna pe când era în mijlocul bătăliei, în timp ce era în bătaia focului din partea statului islamic. Ea spunea mereu: Noi nu vom pierde Kobani, vom lupta până la capăt și vom învinge !

Se temea SI de aceste luptătoare? Da, și m-ați întrebat de Azima. Ea a avut o poveste frumoasă. La început auzea prin stație cum bărbații SI spuneau: Încercați să împușcați femeile mai întâi. Apoi, când au văzut ce bine trăgeau, spuneau prin stație: Nu vă apropiați prea mult de aceste trăgătoare cu luneta, ele trag foarte bine! Ele au luat aceasta ca pe un compliment. Apoi, mai era și faptul că bărbații SI credeau că nu vor ajunge în paradis dacă vor fi uciși de o femeie. Puneau mâna pe radio și le spuneau tot felul de lucruri rele acestor femei, ceea ce mai apoi ele au folosit ca motivație în lupta lor împotriva SI.

Cercetările autoarei Lemmon legat de Forțele Protecției Feminine au dus-o pe linia frontului, unde a și petrecut timp cu femeile luptătoare creștine. „O femeie tânără dintr-o familie creștină mi-a spus că mama sa nu era de acord să se alăture forței femeilor. Apoi, SI a răpit creștini în valea Hawar. Când părinții lor mergeau însă la biserică, oamenii veneau și le spuneau: Suntem atât de mândri de ceea ce face fiica voastră!”

Sper că această carte va prezenta curajul, bravura și puterea acestor tinere femei. Bătălia pentru Kobani a fost considerată un punct de cotitură în războiul împotriva SI.

Cât a fost de semnificativ rolul pe care l-a jucat această grupare militantă de femei în eliberarea orașului Kobani din ghearele SI? Femeile au fost în față în lupta de a opri Statul Islamic. În Kobani, aici au fost înfrânți pentru prima dată, iar femeile au jucat un rol esențial în aceasta. Lemmon spune că deprinderile lor la luptă au câștigat respectul forțelor speciale americane care au luptat împreună cu ele. Este o relatare despre un om care zicea: Când am văzut atâtea femei tinere cu AK-47 și păr împletit, mă gândeam că e prima dată când văd așa ceva. Ele sunt niște războinice adevărate. Pentru multe din aceste femei, nu a fost vorba doar de a înfrânge SI, deși acesta era obiectivul lor major, dar și acela de a obține mai multe drepturi pentru femei în Orientul Mijlociu.

Credeți că au reușit? Fără îndoială că următoarea generație de fete vor vedea femei protejându-le în acea parte din Siria și din regiune. În carte relatez o istorioară. Când au reușit în sfârșit să curețe orașul Manbij de statul islamic, o femeie a ieșit în față, și-a pus mâna pe fețele tinerelor și a spus: Nici măcar nu știam că sunteți reale. Am auzit de voi, dar nu știam că sunteți reale. Cred că aceasta arată ce pot fi femeile. Wendy Griffith, pentru Știrile CBN.