Ești bogat sau sărac?
20 Dec, 2019

Ești bogat sau sărac?

De câțiva ani încoace nu mai comand pachete de Crăciun pentru copii, deoarece am văzut că de când se trăiește bine în România, extrem de puțini sunt acei copii care mai schițează un zâmbet pe față când primesc cutia. De obicei o desfac obosiți, se uită plictisiți la periuță, pastă de dinți, acadele, carnețele, creionele, acuarele, mănuși, căciulițe, jucărioare, felicitări și alte cele. Și în urma lor, până acasă vezi pe drum tot o mănușă, o carte, o perie și ambalajul de la acadele. Pentru că până acum nu am dat telefoane, tablete, ps-uri, abonamente netflix, haine doar de firme aflate în top. Dar eu cred că tare i-ar bucura să-l primească înapoi pe tata sau pe mama în loc de bani, haine și gadget-uri. Să-și facă timp – acești roboți de făcut bani – pentru odraslele lor, să se joace cu ei, să povestească cu ei, să-i asculte, să încerce să-i înțeleagă. Că de asta au nevoie copiii cel mai mult: de-o îmbrățișare, de-o încurajare, de-o învățătură, de-un zâmbet natural din inimă, de-o strângere în brațe, de-un dus pe umeri, de-o bulgăreală în familie, de-o mângâiere pe creștet, de-un „sigur poți!”, de-un genunchi plecat, de pregătirea mesei pentru mama împreună și câte și mai câte le-ar place lor, lucruri simple, naturale și cu bătaie lungă, până-n veșnicii. Indienii spun că „Învăţându-l pe altul, îl faci mai bogat, fără ca tu să devii mai sărac”! Astăzi trăim vremuri când nu-i mai poți bucura pe marea majoritate cu lucruri, cel puțin pe termen lung. De aceea cred că a sosit vremea să punem accent pe ceea ce contează cu adevărat. Potrivit rezultatelor vizibile astăzi și de-a lungul vremurilor, constatăm că în țările unde economia s-a dezvoltat și libertatea religioasă a existat, creștinismul s-a diluat și a scăzut până aproape de dispariție. Iar în țările unde economia a scăzut și libertatea religioasă a fost îngrădită, creștinismul s-a dezvoltat exponențial. Care-i secretul/paradoxul? Vorba unui slujitor: „Ne este rău de atâta bine”. Oare trebuie să așteptăm să vină răul, pedeapsa, marele cutremur, maladii și foamete, război, îngrădiri și libertăți de tot felul pentru a ne trezi și a pune accent pe lucrurile care contează, pe adevăratele valori ?? Cred că ni se potrivește mesajul adresat Bisericii din Laodiceea Apocalipsa 3:17 „Pentru că zici: „Sunt bogat, m-am îmbogăţit şi nu duc lipsă de nimic”, şi nu ştii că eşti ticălos, nenorocit, sărac, orb şi gol”. Am ajuns bogați de gunoaie, de lucruri materiale care pier o dată cu întrebuințarea lor și săraci de Dumnezeu, de Duh Sfânt, de Cuvânt, de Putere Divină, de viziuni, de idei. Scriitorul englez Rudyard Kipling, vorbind unor studenți, a zis: „Nu căutați bani sau glorie. Odată veți întâlni pe cineva căruia nu-i pasă de aceste lucruri… Și atunci vă veți da seama ce săraci sunteți”. Îi spunea cu mii de ani în urmă, marele Pavel ucenicului Timotei în 1 Timotei 6:17-19 „Îndeamnă pe bogaţii veacului acestuia să nu se îngâmfe şi să nu-şi pună nădejdea în nişte bogăţii nestatornice, ci în Dumnezeu, care ne dă toate lucrurile din belşug ca să ne bucurăm de ele. Îndeamnă-i să facă bine, să fie bogaţi în fapte bune, să fie darnici, gata să simtă împreună cu alţii, aşa ca să-şi strângă pentru vremea viitoare drept comoară o bună temelie pentru ca să apuce adevărata viaţă”. Satana se folosește de bogățiile vremelnice, ca să ne abată de la cele veșnice. Ioan Gură de Aur spune: „Bogăția, de nimic nu e bună, decât doar a înfierbânta cuptorul patimilor, de a aprinde ziua în amiaza mare sufletul ca și un cuptor, de a hrăni patimile cele dobitocești”. Clement Alexandrinul „Bogăția neîntrebuințată bine (adică nepusă în slujba Domnului), este o cetate a viciului”. Spune Nicolae Moldoveanu că „bogăția îngâmfă și umflă pe omul care și-a pus nădejdea în ea”. Care-i soluția pentru sărăcia spirituală: DOMNUL ISUS! Următorul verset spune: „Te sfătuiesc să cumperi de la Mine aur curăţit prin foc, ca să te îmbogăţeşti, şi haine albe, ca să te îmbraci cu ele şi să nu ţi se vadă ruşinea goliciunii tale, şi doctorie pentru ochi, ca să-ţi ungi ochii şi să vezi”. Laurențiu Leonaș