Dovezi arheologice privind modul in care a avut loc răstignirea Domnului Isus Hristos
17 Jun, 2018

Dovezi arheologice privind modul in care a avut loc răstignirea Domnului Isus Hristos

Oameni de ştiinţă au descoperit recent noi dovezi care vin în sprijinul relatărilor biblice ale crucificării. În toate cele 4 Evanghelii, se spune că Isus a fost crucificat prin pironirea pe o cruce de lemn. Biblia ne relatează cum soldaţi romani au folosit cuie pentru a-l fixa pe Isus pe cruce, deşi din punct de vedere istoric se credea că ei foloseau o frânghie pentru a fixa condamnaţii pe cruce. Până recent se credea că nu există dovezi că soldaţii romani ar fi folosit vreodată piroane în timpul răstignirilor. În 2007, arheologii au descoperit în nordul Italiei rămăşiţele unui om care fusese răstignit pe o cruce de lemn folosindu-se cuie. Echipa de cercetători de la Universitatea din Ferrara au descoperit rămăşiţele unui om care a trăit pe timpul romanilor în localitatea Gavello din Italia. Ei au descoperit scheletul culcat pe spate cu ambele braţele şi picioare întinse. Ei au descoperit că omul a avut leziuni şi o fractură a osului gambei care nu s-au mai vindecat. Această descoperire nu pare neobişnuită la prima vedere, însă pentru arheologi ea a reprezentat o dovadă istorică importantă. Pe timpul Imperiului Roman era un lucru neobişnuit ca o persoană să fie îngropată direct în pământ şi nu într-un cavou alături de diverse obiecte care se puneau împreună cu cel decedat. În luna aprilie 2018, oamenii de ştiinţă au publicat un articol în Jurnalul Ştiinţific de Arheologie şi Antropologie unde au oferit detalii despre ce a cauzat rănile omului la care s-a descoperit scheletul. Arheologii au spus că rănile au fost cauzate de un cui metalic care a străpuns piciorul omului. Ei au declarat că respectivul cui sau piron a penetrat un obiect tare, cum ar fi o bucata de lemn. Chiar dacă arheologii cred că omul a fost pironit pe un obiect din lemn, există totuşi puţine informaţii privind efectele pe care le are crucificarea prin folosirea cuielor asupra corpului uman. Această formă crudă de tortură nu era folosită foarte des, întru-cât practica era aceea de a lega condamnaţii cu frânghie de cruce. Se ştie puţine şi despre efectele crucificării atunci când se folosea frânghia, pentru că această metodă nu lasă urme asupra oaselor. Mai există doar o altă descoperire care oferă detalii despre modul în care avea loc răstignirea. Ziarul Times of Israel a dezvăluit în anul 1968 ca un arhelog grec, Vassilio Tzaferis, a găsit rămăşiţele unui corp ce avea piroane de 18 cm ce i-au străpuns gambele. Piciorul i-a fost astfel fixat pe o bucată de lemn de măslin. Atunci când romanii foloseau piroane, ei le smulgeau după ce răstignirea se finaliza cu moartea condamnatului, ceea ce face descoperirea de rămăşiţe umane care au încă piroanele ataşate la ele foarte interesantă. În cazul rămăşiţelor omului de la Gavello, autorii recunosc că descoperirea lor nu le oferă răspunsuri la toate întrebările pe care le au. Astfel ei au găsit doar un singur os al gambei, nu două cum ar fi fost normal, iar celelalte oase ale scheletului se aflau într-o condiţie destul de precară. De asemenea ei nu au găsit dovezi că încheieturile de la palme au fost ţintuite pe cruce, aşa cum se practica pe timpul romanilor. Opinia lor este că braţele omului pe care l-au descoperit ar fi putut fi legate pe cruce cu frânghie, la fel cum se crede că s-ar fi putut întâmpla şi cu omul descoperit la Ierusalim. Din cauza condiţiei în care au fost găsite oasele, cercetătorii nu au putut folosi tehnici de datare cu radiocarbon, însă locul în care au fost descoperite rămăşiţele în stratul ce conţinea vestigii din era romană i-a determinat să concluzioneze în mod rezonabil că omul pe care l-au găsit a trăit în urmă cu aproximativ 2.00 de ani, adică cam în acelaşi timp în care a trăit pe pământ şi Domnul Isus Hristos. „Importanţa acestei descoperiri este dată de faptul că acesta este doar cel de-al doilea caz de acest fel descoperit până în prezent în lume,” a declarat Ursula Thun Hohenstein, unul dintre cercetătorii din echipă, pentru o publicaţie italiană. Sursa: faithwire.com