Cu mare dor, a Ta!

Scumpul meu Dumnezeu, Îţi scriu pentru că aşa mă pot exprima cel mai bine. Aceasta e rugăciunea mea, modul meu de închinare… jertfa mea. Îmi este dor să stau de vorbă cu Tine, să simt prezenţa Ta. Dar voi aştepta. Voi aştepta până când consideri Tu că e momentul potrivit, până când Tu crezi că a sosit timpul să mi Te descoperi iar. Nu merit. Ştiu, ştiu asta în fiecare secundă a vieţii mele, cu fiecare respiraţie şi bătaie a inimii mele. De fiecare dată când deschid ochii, sunt conştientă că o fac doar pentru că Tu eşti prea bun şi mă iubeşti prea mult. Adevărul este că… i-am acuzat de atâtea ori pe cei care Te-au dat la moarte, care Te-au rănit sau au luat numele Tău în deşert. Dar, oh Dumnezeule, acum realizez că eu sunt mai rea decât ei! Ei poate că nu au cunoscut aşa cum cunosc eu iubirea Ta! Pe mine m-ai binecuvântat să Te pot cunoaşte, să simt bunătatea Ta, iubirea Ta… De aceea e mult mai rău când Te rănesc eu… pentru că ştiu pe Cine rănesc! Iartă-mă. Iartă-mă că de atâtea ori tot spun că mă schimb, că am să fiu diferită, că o să stau mai mult în părtăşie cu Tine… Iartă-mă că doar spun. Ajută-mă să acţionez. Ajută-mă să Te iubesc aşa cum meriţi iubit. Ajută-mă să ignor firea, eul… şi să mă focalizez pe Tine. Tu să fii centrul! Astăzi mi-a zburat gândul spre Tine. Mi-am amintit ce frumoase clipe am trăit împreună şi… mi s-a făcut dor. Am realizat că m-am lăsat prinsă în iureşul societăţii şi… Tu ştii. Tu vezi. Mulţumesc. Mulţumesc pentru că mă aştepţi. Că mă iubeşti. Că mă ocroteşti. Că sunt fiica Ta. Că Tu eşti Dumnezeu. Mulţumesc! Cu mare dor, a Ta!